Testul ceasului

Dacă ai fost invitat până acum în cabinetul unui specialist, probabil că poate ai întâlnit situația în care ți s-a cerut să desenezi un ceas. Nu este o temă de clasa a doua, ci este un desen care devine unul dintre cele mai folosite instrumente de screening cognitiv. Acest desen poartă numele de Testul Ceasului sau Clock Drawing Test – CDT.

Acest test te ajută să identifici din timp schimbările de gândire și memorie și este util mai ales în cazul bolii Alzheimer sau al demenței vasculare. Îl poți face în doar câteva minute, îți trebuie o foaie și un pix, iar rezultatul ajută specialistul să-și dea seama ce abilități te caracterizează.

De ce i s-a dat numele de Testul Ceasului?

Să desenezi un ceas poate fi provocator pentru mintea umană. Trebuie să știi cum să împarți spațiul foii, să-ți aduci aminte cum arată un cadran, să memorezi ora cerută și să o transformi în desen, etapă cu etapă. În realizarea lui, ai nevoie de funcția executivǎ a creierului, memoria semantică, memoria de lucru și abilitățile vizuospațiale.

Literatura de specialitate ne spune că testul atinge un spectru larg de abilități cognitive, inclusiv funcțiile executive. Nu este o sarcină foarte grea, iar de obicei, persoanele testate îl acceptă ușor. Se potrivește medicinei de familie, consultului geriatric sau în cazul unei evoluții neuropsihologice de început. Dar testul ceasului este doar o privire inițială de ansamblu.

Cum se desfǎşoarǎ testul?

Persoana testată primește o foaie și un pix. Specialistul îi spune să deseneze un ceas, să adauge toate cifrele și să seteze ora 11 și 10 minute. Specialistul este interesat de rezultat, dar el observă și modul în care persoana își organizează desenul: cum începe, cum organizează cifrele, dacă verifică ceea ce desenează.

Ora 11:10 nu este o oră întâmplătoare. În loc să-l așeze pe 2, unii oameni se încurcă și fixează minutarul pe 10. Această greșeală se numește eroare legată de stimul. Desenul urmează literal cifrele auzite în instrucțiune. Mergând în această direcție, s-a făcut un studiu anterior pe 490 de participanți care și-au identificat diagnostice asociate deficitului cognitiv ușor. Acești oameni greșeau setarea orei și s-a descoperit că aveau dificultăți de memorie semantică și de memorie de lucru. ( Studiul publicat în Journal of the International Neuropsychological Society )

Cum interpretează specialistul rezultatele testului?

Acesta se uită, în mod special, la trei zone ale desenului:

  1. Cadran — se uită dacă cercul este deformat sau dacă nu a fost desenat.
  2. Cifre — dacă persoana le înghesuie pe jumătate de cadran, dacă apar într-o ordine greșită sau dacă pur și simplu nu sunt desenate. De exemplu, înghesuirea cifrelor doar pe o jumătate de cadran poate identifica probleme de atenție vizuală.
  3. Ace — dacă au aceeași lungime, dacă sunt inexistente sau dacă arata altǎ orǎ decât ora cerutǎ. Unii oameni scriu ora cu cifre lângă cadran si nu includ acele.

Sistemele de notare sunt diverse. Niciunul dintre aceste sisteme nu este constant superior celuilalt. Uneori e de ajuns o apreciere simplǎ, de tipul „normal” sau „anormal” pentru screening si pentru stabilirea unui punct de plecare.

Cât de sigur este sigur Testul Ceasului?

De cele mai multe ori are rezultate bune dar existǎ şi limite pe care un specialist trebuie sǎ le cunoască. Studiile publicate pe acest subiect au relevat o specificitate si o sensibilitate medie de aproximativ 85%.

Testul ajută la diferențierea persoanelor sănătoase de cele cu demență chiar și puțin ușoară.

Într-un studiu publicat în Neurology, pentru diagnosticul de demență foarte ușoară, s-a dovedit o sensibilitate înaltă a testului. ( Studiul publicat în Neurology )

Un studiu recent în care s-a aplicat testul în cadrul MoCA, s-a identificat o rată de eșec inclusiv la adulții tineri. Testul se interpretează numai de către un specialist, iar acesta trebuie să țină cont de vârstă, nivel de educație și de restul informațiilor clinice despre persoana testată. ( Studiul publicat în The Clinical Neuropsychologist )

Specialiştii nu folosesc doar Testul Ceasului

Ei adaugă acestui instrument de interpretare și alte probe:

  • Mini-Cog – combină testul ceasului cu reamintirea a 3 cuvinte – acest lucru durează aproximativ 3 minute, față de 7 minute pentru MMSE. În acest caz, diagnosticul nu este influențat de nivelul de educație sau de limba vorbită.
  • MoCo (Montreal Cognitive Assessment) – este un instrument care durează aproximativ 10 minute și este creat pentru a ajuta medicii de prim contact să depisteze deficit cognitiv ușor – o stare care poate evolua spre demență. Alături de acest test este inclusă și o probă de desenare a ceasului.

Care sunt următorii pași dacă desenul arată semne de dereglare?

Primul pas este să-ți faci o evaluare cât mai completă. Diagnosticul se pune doar după un consult de specialitate și după ce ai făcut toate investigațiile inclusiv cele suplimentare.

Dacă ești obosit, stresat, deprimat sau iei unele medicamente, rezultatul poate fi influențat de acestea. Programarea unei discuții cu medicul de familie sau cu un neurolog se face numai dacă ai observat la tine uitǎri frecvente, te-ai simțit dezorientat sau ai întâmpinat dificultăți în activitățile cotidiene. Recomandarea este să faci o evaluare dacă ai observat unele dintre aceste semne pentru că acest lucru îți va deschide mai multe puncte de sprijin.

Surse

  1. Shulman KI. Clock-drawing: is it the ideal cognitive screening test? Int J Geriatr Psychiatry, 2000; 15(6):548–561.
    https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/1099-1166(200006)15:6%3C548::AID-GPS242%3E3.0.CO;2-U
  2. Multiple clock drawing scoring systems: simpler is better. Int J Geriatr Psychiatry, 2014.
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23765914/
  3. Clock drawing and neuroanatomical correlates: a systematic review. Int J Geriatr Psychiatry.
    https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/gps.5013
  4. The clock drawing test is a poor screen for very mild dementia. Neurology.
    https://www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.59.6.898
  5. About time: neurocognitive correlates of stimulus-bound and other time setting errors in the clock drawing test. J Int Neuropsychol Soc.
    https://www.cambridge.org/core/services/aop-cambridge-core/content/view/12295B088D9E81F5368972E703D27360/S1355617723011396a.pdf/about-time-neurocognitive-correlates-of-stimulus-bound-and-other-time-setting-errors-in-the-clock-drawing-test.pdf
  6. Borson S. și colab. The Mini-Cog: a cognitive ‘vital signs’ measure for dementia screening in multi-lingual elderly. Int J Geriatr Psychiatry, 2000; 15(11):1021–1027.
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11113982/
  7. Nasreddine ZS. și colab. The Montreal Cognitive Assessment, MoCA: a brief screening tool for mild cognitive impairment. J Am Geriatr Soc, 2005; 53(4):695–699.
    https://www.semanticscholar.org/paper/The-Montreal-Cognitive-Assessment,-MoCA:-A-Brief-Nasreddine-Phillips/4c790c71219f6be248a3d426347bf7c4e3a0a6c4
  8. A timely warning: clock drawing errors in young adults and the long-term validity of cognitive screens. The Clinical Neuropsychologist.
    https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/13854046.2026.2668647