De ce nu ne putem opri din consumul de știri negative?

Introducere

Te-ai surprins vreodată spunând:

„Mai citesc doar un articol.”

iar o oră mai târziu încă derulând știri despre crize, accidente, conflicte sau probleme globale?

Dacă da, nu ești singur.

În ultimii ani, psihologii au început să studieze un fenomen tot mai frecvent numit doomscrolling – tendința de a consuma în mod repetat și excesiv informații negative, chiar și atunci când acestea ne provoacă stres, anxietate sau disconfort.

Paradoxal, deși ne face să ne simțim mai rău, continuăm să derulăm.

De ce?

Răspunsul are legătură cu modul în care funcționează creierul uman.

Ce este doomscrolling-ul?

Doomscrolling-ul reprezintă consumul compulsiv de informații negative prin:

• rețele sociale;
• site-uri de știri;
• platforme video;
• aplicații de informare.

Persoana continuă să citească sau să urmărească conținut negativ chiar dacă acesta îi afectează starea emoțională.

Este diferit de simpla informare.

În doomscrolling apare senzația că nu ne putem opri.

De ce este creierul atras de veștile rele?

Biasul negativității

Psihologii au identificat un fenomen numit negativity bias.

Creierul acordă mai multă atenție informațiilor negative decât celor pozitive.

Din perspectivă evolutivă, acest lucru a avut un rol de supraviețuire.

Strămoșii noștri care observau mai rapid pericolele aveau șanse mai mari să supraviețuiască.

Astăzi însă, același mecanism ne poate ține captivi în fluxuri nesfârșite de știri negative.

Iluzia controlului

Atunci când apare o situație amenințătoare, creierul încearcă să obțină mai multe informații.

Mesajul inconștient este:

„Dacă citesc suficient, voi fi pregătit.”

Problema este că informația suplimentară nu reduce întotdeauna anxietatea.

Uneori o amplifică.

Cum funcționează algoritmii?

Platformele digitale sunt construite pentru a menține atenția utilizatorilor.

Conținutul care generează:

• emoții puternice;
• indignare;
• teamă;
• șoc;

este distribuit și consumat mai frecvent.

Astfel, algoritmii pot crea impresia că lumea este mult mai periculoasă decât este în realitate.

Ce spune cercetarea?

Studiile realizate după pandemia COVID-19 au evidențiat o asociere între doomscrolling și:

• anxietate crescută;
• stres;
• simptome depresive;
• tulburări de somn;
• senzația de neputință.

Cu cât oamenii consumau mai mult conținut negativ, cu atât raportau niveluri mai ridicate de distres psihologic.

Impactul asupra anxietății

Doomscrolling-ul activează constant sistemul de alarmă al creierului.

Pot apărea:

• îngrijorări excesive;
• hipervigilență;
• tensiune;
• dificultăți de relaxare.

Organismul începe să funcționeze ca și cum amenințarea ar fi permanent prezentă.

Impactul asupra somnului

Mulți oameni consumă știri și conținut negativ înainte de culcare.

Acest obicei poate contribui la:

• dificultăți de adormire;
• somn superficial;
• treziri nocturne;
• oboseală.

Creierul are nevoie de calm pentru a intra în starea necesară somnului.

Efectul asupra percepției realității

Atunci când suntem expuși constant la informații negative, putem începe să credem că acestea reprezintă întreaga realitate.

Apare fenomenul numit:

Euristica disponibilității

Tindem să evaluăm frecvența unui eveniment în funcție de cât de ușor ne vine în minte.

Dacă vedem zilnic știri despre pericole, putem ajunge să supraestimăm riscurile reale.

De ce este atât de greu să ne oprim?

Doomscrolling-ul combină două mecanisme puternice:

Anxietatea

„Trebuie să aflu ce se întâmplă.”

Curiozitatea

„Poate următorul articol îmi va oferi răspunsuri.”

Această combinație menține ciclul activ.

Semne că doomscrolling-ul a devenit o problemă

• verifici constant știrile;
• pierzi noțiunea timpului;
• te simți mai anxios după ce citești;
• îți este greu să te oprești;
• verifici informațiile imediat după trezire;
• consumi știri înainte de culcare.

Mituri despre informare

Mitul 1: „Dacă sunt informat, sunt pregătit”

Informarea este utilă.

Supraîncărcarea informațională nu este.

Mitul 2: „Mai citesc doar puțin”

Doomscrolling-ul este adesea însoțit de pierderea noțiunii timpului.

Mitul 3: „Toată lumea face asta”

Faptul că un comportament este frecvent nu înseamnă că este benefic.

Cum putem reduce doomscrolling-ul?

Stabilirea unor limite clare

De exemplu:

• 15–20 de minute pentru știri;
• evitarea consumului înainte de culcare;
• perioade fără telefon.

Alegerea surselor

Calitatea informației este mai importantă decât cantitatea.

Observarea stării emoționale

Întrebare utilă:

„Mă informez sau mă alimentez cu anxietate?”

Înlocuirea obiceiului

În locul derulării continue:

• plimbare;
• lectură;
• conversație;
• exerciții de respirație.

Practicarea prezenței

Conectarea la prezent reduce tendința de a căuta permanent amenințări viitoare.

Nu toate informațiile sunt egale

O minte sănătoasă are nevoie de echilibru.

Pe lângă problemele lumii, există și:

• soluții;
• progres;
• solidaritate;
• experiențe pozitive.

Consumul exclusiv de informații negative oferă o imagine incompletă a realității.

Concluzie

Doomscrolling-ul reprezintă o combinație între mecanisme naturale ale creierului și tehnologiile moderne construuite pentru a ne capta atenția. Deși apare din dorința de a fi informați și pregătiți, consumul excesiv de știri negative poate amplifica anxietatea, stresul și sentimentul de neputință.

A fi informat este important. A fi copleșit de informație nu este. Uneori, cea mai sănătoasă alegere nu este să mai citim încă un articol, ci să închidem telefonul și să ne întoarcem la viața reală.

Referințe

APA (American Psychological Association). Stress in America Reports.
World Health Organization (WHO). Mental Health and Information Exposure.
Holman, E. A., Garfin, D. R., & Silver, R. C. (2020). Media Exposure and Psychological Distress.
Bendau, A. et al. (2021). Associations Between COVID-19 Related Media Consumption and Mental Health.
Sunstein, C. R. (2018). #Republic: Divided Democracy in the Age of Social Media.