Ți s-a întâmplat să cumperi o mașină de o anumită culoare și, din ziua următoare, să ai impresia că toată lumea conduce același model?

Sau să înveți un cuvânt nou și, în următoarele zile, să îl întâlnești în articole, conversații și emisiuni?

Poate ai rămas însărcinată și ai observat brusc cât de multe femei însărcinate sunt în jurul tău.

Ori ai început să te interesezi de psihoterapie și ai avut impresia că toți vorbesc despre psihologie.

În majoritatea cazurilor, lumea din jur nu s-a schimbat peste noapte.
S-a schimbat atenția ta.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de iluzia frecvenței sau fenomenul Baader–Meinhof.

El descrie tendința de a avea impresia că un lucru nou apare dintr-odată foarte des, imediat după ce l-am observat pentru prima dată.

Ce se întâmplă în creier

În fiecare secundă suntem înconjurați de mii de stimuli.

Creierul nu îi poate procesa pe toți în detaliu.
De aceea funcționează ca un filtru.

Selectează ceea ce consideră relevant pentru obiectivele, emoțiile și preocupările noastre.

În momentul în care un lucru capătă importanță pentru noi, sistemul atențional începe să îl prioritizeze.

El exista și înainte.
Doar că nu îl remarcam.

Nu lumea se schimbă. Se schimbă filtrul.

Imaginează-ți că intri într-o bibliotecă.

Pe rafturi există mii de cărți.

Dacă profesorul îți spune să cauți volume despre anxietate, după câteva minute ai impresia că sunt peste tot.

Cărțile nu au apărut atunci.
Atenția ta a început să le selecteze.

Exact același mecanism funcționează în viața de zi cu zi.

Rolul Sistemului Reticular Activator

O structură importantă implicată în orientarea atenției este Sistemul Reticular Activator (Reticular Activating System – RAS).

Acesta contribuie la filtrarea informațiilor și la orientarea resurselor cognitive către ceea ce este relevant pentru persoană.

Dacă începi să cauți oportunități de angajare, RAS va observa mai ușor anunțurile de recrutare.

Dacă devii părinte, va remarca mai rapid cărucioare, magazine pentru copii și alte familii.

Nu pentru că acestea s-au înmulțit.
Ci pentru că au devenit importante pentru tine.

Exemple din viața de zi cu zi

• După ce înveți o melodie nouă, ai impresia că o auzi peste tot.
• După ce citești despre narcisism, începi să identifici comportamente narcisice în jurul tău.
• După ce îți dorești o anumită destinație de vacanță, observi că tot mai mulți cunoscuți merg acolo.
• După ce cineva îți spune că ai un anumit defect, începi să remarci orice situație care pare să confirme acea idee.

Legătura cu convingerile

Iluzia frecvenței poate întări convingerile deja existente.

Dacă o persoană crede că „nimeni nu o apreciază”, atenția ei poate selecta cu prioritate situațiile în care nu primește validare.

Momentele în care este apreciată pot trece aproape neobservate.

Nu pentru că nu există.
Ci pentru că filtrul este orientat în altă direcție.

Același lucru se poate întâmpla și cu idei precum:

• „Toți oamenii sunt egoiști.”
• „Nu am noroc.”
• „Viața este nedreaptă.”
• „Nu sunt suficient de bun.”

Atenția caută confirmări.

În psihoterapie

Una dintre întrebările utile este:

Ce observi foarte ușor în jurul tău în această perioadă?

Răspunsul poate spune multe despre preocupările, temerile și nevoile persoanei.

Uneori nu schimbăm imediat realitatea.
Schimbăm întrebările pe care le pune mintea.

Iar răspunsurile pe care le observăm încep să fie diferite.

În coaching și dezvoltare personală

Obiectivele bine formulate modifică atenția.

Dacă îți propui:

„Vreau să găsesc oportunități de colaborare.”

vei începe să observi persoane, evenimente și contexte care înainte păreau banale.

Nu apar neapărat mai multe oportunități.
Devii mai atent la ele.

În marketing

După ce vezi de câteva ori un produs, începi să îl remarci în magazine, reclame și conversații.

Acest lucru poate crea impresia că este foarte popular.

În realitate, atenția ta îl identifică mai rapid.

Când poate deveni problematic

Fenomenul poate contribui la menținerea anxietății.

O persoană preocupată excesiv de sănătate poate observa orice informație despre boli.

Cine se teme de accidente poate remarca fiecare știre despre incidente.

Cine este convins că va fi respins poate identifica rapid orice expresie ambiguă drept semn de respingere.

Filtrul nu creează realitatea.
Selectează anumite părți din ea.

Cum putem folosi acest mecanism în favoarea noastră

Putem orienta conștient atenția.

De exemplu, la finalul fiecărei zile poți nota:

• trei lucruri care au mers bine;
• un gest frumos primit;
• o situație în care ai făcut față mai bine decât ieri;
• un lucru nou pe care l-ai învățat.

În timp, creierul începe să observe mai ușor aceste experiențe.

Nu pentru că problemele dispar.
Ci pentru că imaginea devine mai completă.

Un exercițiu simplu

Alege o temă pentru următoarele șapte zile.

Poate fi:

• bunătate;
• cooperare;
• curaj;
• creativitate;
• oportunități;
• momente de liniște;

În fiecare seară notează toate exemplele pe care le-ai observat.

La finalul săptămânii întreabă-te:

S-au înmulțit aceste experiențe... sau am început eu să le văd?

Concluzie

Iluzia frecvenței ne arată că atenția modelează experiența.

Lumea este mult mai bogată decât ceea ce observăm într-un anumit moment.

Filtrul nostru selectează doar o parte din informații.

Cu cât înțelegem mai bine acest mecanism, cu atât putem deveni mai conștienți de propriile filtre și mai atenți la ceea ce alegem să cultivăm.

Uneori, cea mai importantă schimbare nu apare în jurul nostru.
Apare în direcția în care începem să privim.

Bibliografie minimală

• Arnold Zwicky (2005) – descrierea fenomenului „Frequency Illusion”.
• Kahneman, D. (2011). Thinking, Fast and Slow.
• Myers, D. G. (2021). Psychology.